Trekking

Ilidia – Valea Mare

Ilidia este mic sat in Caras, comuna Ciclova Romana undeva in apropiere de Oravita. De aceasta localitate am auzit prima data datorita cetatii aflata pe magura unui deal din apropiere. Cosmin care facuse deja o tura in zona mai stia ca pe valea raului Vicinic (sau Valea Mare) care stabate satul, undeva un amonte se aflat niste desene rupestre.
Sunt deja destule motive ca sa facem o tura in zona, asa de recunoastere mai ales ca vremea pentru acest weekend nu se arata buna pentru ture la altitudini mai mari.
Ajungem in sat sambata dimineata in jur de ora 9:30 si descoperim ca aici a venit deja prima zapada a sezonului.

Casele sunt ingrijite si se vede pe ele urmele unei bunastari indepartate. Cosmin imi spune ca aceasta localitate a fost vestita pentru numarul mare de imigranti care s-au intors sin SUA cu bani. Acum dupa aproape un secol inca se vede acest lucru pe aspectul caselor.

Casa din tuf calcaros in Ilidia

Casa din tuf calcaros in Ilidia

Lasam masina la biserica parcurgem satul si intram pe vale..zapada a schimbat putin peisajul.

Drumul continua printr-un mic sector de chei iar dupa cam 4km departare de Ilidia ajungem la un canton silvic. O constructie veche cu un farmec aparte care insa pare folosita doar sezonier.

Putin in amonte de canton se afla o cascada destul de mare. In zona cascadei datorita unui pod se poate trece usor apa ca sa putem face accesul la desenele rupestre.

Desenele sunt situate in locul numit “Cleantul lui Ion Sarbu” si par sa aiba o tenta religioasa. De altfel aparitia lor este legata de existenta unei biserici medievale in zona, undeva in sec XIII-XIV (http://ran.cimec.ro/?lang=TEOMDCGSVLXHL&descript=ilidia-ciclova-romana-caras-severin-stanca-cu-desene-rupestre-in-culoare-rosie-de-la-ilidia-vicinic-cod-sit-ran-51966.10)

Facem cateva poze ne intoarcem la canton iar de aici incercam folosind doar busola sa ajungem la cetatea Ilidia. Ajunsi in creasta vaii ne miram de grosimea statului de zapada, 20cm la doar 650m altitudine. Aici insa conditiile sunt mai aspre, vantul puternic ne face sa inghetam repede in timp ce incercam sa deslusim pe harta inexacta drumul pe care trebuie sa il urmam. Ceata ne ajuta si ea asa ca in 20 min reusesc sa pierd ruta si ne trezim pe un drum forestier care mergea direct catre Ilidia…adio cetate.
Oricum trebuie sa ma mai intorc pentru ca zona este superba pentru ture usoare de o zi insa la primavara.