{"id":3418,"date":"2026-01-06T10:03:07","date_gmt":"2026-01-06T08:03:07","guid":{"rendered":"https:\/\/oco.ro\/?p=3418"},"modified":"2026-01-06T18:55:16","modified_gmt":"2026-01-06T16:55:16","slug":"transcaucazian-trail","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oco.ro\/?p=3418","title":{"rendered":"Transcaucazian Trail"},"content":{"rendered":"

Transcaucazian trail sau pe scurt TCT este un traseu de drume\u021bie de lung\u0103 distan\u021b\u0103, de clas\u0103 mondial\u0103, care, odat\u0103 finalizat, se va \u00eentinde pe o lungime de peste 3.000 km, urm\u00e2nd Mun\u021bii Caucazului Mare \u0219i Mic \u0219i conect\u00e2nd aproximativ dou\u0103 duzini de parcuri na\u021bionale \u0219i arii protejate din regiune.
La grani\u021ba cu Europa, Asia \u0219i Orientul Mijlociu, regiunea cunoscut\u0103 sub numele de Caucaz, Caucazul de Sud sau Transcaucazia este una dintre cele mai diverse regiuni din lume din punct de vedere biologic, cultural \u0219i lingvistic – totu\u0219i una pe care pu\u021bini au avut \u0219ansa s\u0103 o exploreze. O retea de trasee de lung\u0103 distan\u021b\u0103 \u00een \u00eentreaga regiune, o comunitate \u00een cre\u0219tere de excursioni\u0219ti, pune aceast\u0103 bijuterie ascuns\u0103 pe hart\u0103 pentru a se asigura c\u0103 peisajele \u0219i patrimoniul regiunii pot fi savurate de genera\u021biile viitoare. Mai multe detalii pute\u021bi g\u0103si pe site-ul oficial https:\/\/transcaucasiantrail.org\/en\/home-2\/.<\/a>\u00a0 O hart\u0103 aproximativ\u0103 a proiectului decupat\u0103 de pe site-ul men\u021bionat mai sus ar ar\u0103ta cam a\u0219a
\"\"<\/p>\n

Pentru mine in 2025 experien\u021ba pe Transcaucazian trail a insemnat un proiect important desfasurat pe durata a 21 \u00een dou\u0103 \u021b\u0103ri Georgia \u0219i Armenia. Pe etapa asta ar insemna asa
– Ushguli – Nakra \u00een Georgia \u00een Caucazul Mare – 190Km \/ 11500m dif+
– M\u0103n\u0103stirea Goshvank – lacul Parz \u00een Caucazul\u00a0 Sudic – 7km\/370m dif+
– M\u0103n\u0103stirea Hoghartsin – Dilijan \u00een Caucazul\u00a0 Sudic – 14km\/800m dif+
\u00cen Caucazul sudic am fost in luna iulie cand toate paji\u0219tile erau inflorite \u00eensa pentru Caucazul de Nord am ales s\u0103 mergem \u00een septembrie mai exact primele 2 sapt din septembrie. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 am s\u0103 fac o scurt\u0103 descriere a zilelelor petrecute pe munte. Pentru fiecare etapa am ales o singur\u0103 poz\u0103 ca s\u0103 p\u0103str\u0103m lungimea articolului \u00een ni\u0219te limite rezonabile.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Goshvank – lacul Parz \u00een Caucazul\u00a0 Sudic – Armenia<\/strong>
Este bine \u0219tiut, Armenia este prima \u021bar\u0103 cre\u0219tin\u0103 din lume. Aici a fost adoptat cre\u0219tinismul ca religie de stat in anul 301 AD prin Biserica Apostolic\u0103 Armean\u0103 fondat\u0103 de apostolii Iuda \u0219i Bartolomeu. Nu este de mirare atunci c\u0103 exist\u0103 multe biserici \u0219i man\u0103stiri foarte vechi. Una dintre acestea situat\u0103 \u00een zona de munte \u00een apropiere de resortul turistic Dilijan este M\u0103n\u0103stirea Goshvank<\/a>, care dateaz\u0103 din sec 12-13.
M\u0103n\u0103stirea este punctul de plecare \u00eentr-o scurt\u0103 drume\u021bie de dup\u0103-amiaz\u0103 care ne va purta prin p\u0103durile de foioase \u0219i poieni cu f\u00e2n proasp\u0103t cosit c\u0103tre lacul Parz.<\/p>\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Hoghartsin – Dilijan \u00een Caucazul Sudic – Armenia<\/strong>
A doua incursiune in Caucazul sudic este mai \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103. Pormin de diminea\u021b\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea Hoghartsin <\/a> un a\u0219ez\u0103mant vechi dat\u00e2nd din secolul 10 care are \u00een structura sa 3 biserici. Dup\u0103 ce vizit\u0103m ansamblul drumul forestier ne poart\u0103 prin f\u00e2na\u021bele satului pentru ca apoi dup\u0103 traversarea unei p\u0103duri de foioase s\u0103 ie\u0219im \u00een paji\u0219tile alpine la altitudinea de aproximativ 1900m. Aici ne asteapt\u0103 surpriza excusiei pentru c\u0103 am g\u0103sit aceste paji\u0219ti alpine \u00eenflorite iar diversitatea florilor este nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103. Vremea este \u00eens\u0103 instabil\u0103 \u0219i o furtuna de var\u0103 ne \u00eempinge de la spate a\u0219\u0103 ca nu vom z\u0103bovi prea mult s\u0103 admir\u0103m florile. Dup\u0103 ce trecem pasul pe la 2200m altitudine \u00eencepem cobor\u00e2rea spre Dilijan.

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mestia – Georgia<\/strong>
Mestia este probabil una din destina\u021biile turistice cele mai cunoscute din Georgia. Capital\u0103 a regiunii numit\u0103 Svaneti\/Svanetia locuit\u0103 de svani un subgrup cultural\/lingvistic georgian Mestia este un important centru cultural. Principala atrac\u021bie sunt turnurile medievale fortificate care se pot g\u0103si pe tot cuprinsul Svaneti-ului dar mai cu seam\u0103 \u00een Mestia \u0219i Ushguli, turnuri care dateaz\u0103 din secolele 10-12 AD multe dintre ele fiind introduse \u00een patrimoniul Unesco. Tot aici func\u021bioneaz\u0103 \u0219i un Muzeu de Istorie \u0219i Etnografie unde putem afla mai multe informa\u021bii despre svani si Svaneti.
Ora\u0219ul este un bun hub pentru aprovizionare cu provizii sau echipament de munte, tot aici putem g\u0103si transport spre diferitele atrac\u021bii turistice din zon\u0103 \u0219i de asemenea putem degusta din buc\u0103t\u0103ria svan.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Ghetarul Chalaadi<\/strong>
Una din drume\u021biile u\u0219oare numai bun\u0103 pentru a te obi\u0219nui cu aerul de munte este o tur\u0103 la Ghetarul Chalaadi. Pentru a ajunge la intrarea \u00een traseu este nevoie s\u0103 lu\u0103m un transfer de 40min asta ca s\u0103 evit\u0103m drume\u021bia plictisitoare pe str\u0103zile pr\u0103fuite din jurul Mestiei. Ce este interesant la aceast\u0103 tur\u0103 este faptul c\u0103 putem studia ghe\u021barii pornind de la forma v\u0103ii, la diferitele nivele pe care le-a avut ghetarul de-a lungul anilor (nivele care sunt marcate pe pietre) urmele geologice l\u0103sate de morena p\u00e2n\u0103 la ghea\u021b\u0103 dezgolit\u0103 a ghe\u021barului. Dac\u0103 merge\u021bi dup\u0103-amiaz\u0103 asa cum am facut-o noi torentul care vine din ghe\u021bar are cote foarte mari fiind un fenomen pe care nu il putem vedea \u00een Carpa\u021bi.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Ushguli – Belvedere Chubedishi <\/strong>
Ushguli este o comunitate de 5 sate situate la o altitudine de 2100m pe r\u00e2ul Enguri: Zhibiani, Chvibiani, Chazhashi (tot satul este \u00eenscris \u00een patrimoniul Unesco), Murqmeli, Lamjurishi. Turnurile medievale specifice regiunii Svaneti proiectate pe fundalul peretului Bezenghi<\/a> care con\u021bine si cel mai \u00eenalt v\u00e2rf din Georgia (Shkhara – 5203m) confer\u0103 acestui sat o frumuse\u021be aparte. Zona este deja foarte popular\u0103 at\u00e2t pentru cei care doar doresc sa viziteze situl UNESCO dar \u0219i \u00een r\u00e2ndul drume\u021bilor pentru c\u0103 sunt o multitudine de trasee de o zi care pleac\u0103 din acest sat. Noi am ales cel c\u0103tre punctul de belvedere Chubedishi ca \u0219i o tur\u0103 de aclimatizare pentru zilele care vor urma.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Usghuli – Kalde<\/strong>
Din Ushguli avem 2 variante mai uzuale de a ajunge in Kalde. Este traseul marcat oficial ca si parte a TCT \u00eens\u0103 acesta merge aproape integral pe drumuri forestiere si partial chiar pe drumul ce leag\u0103 Ushguli de Mestia si o varianta care trece prin pasul Lagem la 2990m. Noi am ales varianta a doua pentru c\u0103 merge exclusiv doar pe poteci evit\u0103m astfel drumurile mai umblate \u0219i in plus ne ofer\u0103 ocazia s\u0103 urc\u0103m \u0219i un v\u00e2rf de 3142m din pasul Lagem. Ruta urmeaz\u0103 la inceput valea r\u00e2ului Enguri pentru ca apoi sa urce abrupt spre pasul Lagem. De aici cobor\u00e2rea este \u0219i ea tot abrupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een valea R\u00e2ului Kalde care vine din ghe\u021barul cu acela\u0219i nume. Kalde a fost un important sat in Svaneti p\u00e2n\u0103 la \u00e2nceputul sec XX c\u00e2nd a fost distrus de bol\u0219evici. Aici se pare c\u0103 s-a concentrat rezisten\u021ba svan\u0103 in lupta sa \u00eempotriva bol\u0219evicilor care in anul 1924 au invadat teritoriul actual la Georgiei. Bol\u0219evicii vr\u00e2nd s\u0103 de-o lectie svanilor au omor\u0103t \u00eentr-un masacru popula\u021bia satului si au distrus de asemenea casele. Ast\u0103zi ca urmare a cre\u0219terii turismului \u00een zona au ap\u0103rut 3 unit\u0103\u021bi de cazare si pare ca satul revine \u00eencet la viat\u0103 cel pu\u021bin \u00een timpul verii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Kalde – Adishi<\/strong>
Etapa presupune traversarea pasului Chukunderi pe la o altitudine de 2722m. Pe primii 4km refacem drumul de ieri de pe valea raului Kalde urmand ca apoi sa ne inscriem pe o urcare \u00een serpentine largi c\u0103tre pas. Din pas avem probabil una din cele mai frumoase priveli\u0219ti de pe acest sector de traseu, \u0219i anume ghe\u021barul Adishi. Urmeaza apoi o coborare pana la raul Adishi, de fapt un torent care se formeaza doar 1.5km \u00een amonte direct din ghe\u021bar. \u00cen mod normal toat\u0103 lumea vine in sens invers \u0219i face traversarea torentului cu caii pu\u0219i la dispozi\u021bie contra cost de s\u0103tenii din Adishi. Noi am ales s\u0103 parcurgem traseul \u00een sens invers, \u00een felul acesta avem mai pu\u021bin\u0103 diferen\u021b\u0103 de nivel de urcat, \u00eent\u00e2lnim mai pu\u021bini turi\u0219ti \u00eensa marele incovenient este trecerea apei f\u0103r\u0103 ajutorul cailor, sau poate una din cele mai interesante experien\u021be ale excursiei. Dup\u0103 traversarea torentului si aprovizionarea cu ap\u0103 de la un izvor mineral ajunge in Adishi unul din cele mai bine conservate sate. Datorit\u0103 pozi\u021biei sale destul de innacesibile satul \u00eenc\u0103 p\u0103streaz\u0103 aerul autentic svan chiar dac\u0103 asta include mult\u0103 baleg\u0103 pe drumurile din sat, drumuri care sunt inc\u0103 pavate cu piatr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Adishi – Tvirmi<\/strong>
Alegem din nou s\u0103 iesim de pe traseul clasic TCT care in mod normal merge la Zabeshi. In 2024 am fost deja acolo este un sat frumos insa etapa era prea scurta si oricum vroiam sa vedem si alte locuri. Prima partea a traseului ne poarta prin niste poieni intrerupte de scurte zone inpadurite. Dupa aproximativ 2h ajungem in zona statiunii de schi Tetnuld de unde doar pe drumuri de piatra parcugem restul distantei pana in satul Tsvirmi. Singurele atractii ale zilei au fost afinele, un soi aparte pe care l-am gasit doar in Caucaz si manastirea din Tsvirmi de unde am admirat si apusul.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Tsvirmi – Mestia<\/strong>
In aceasta etapa ne-am propus parcurgerea crestei Zuruldi cu urcarea celui mai inalt punct al sau, v\u00e2rful Mentashi(2472m). Creasta ofera priveli\u0219ti deosebite spre cele 2 v\u00e2rfuri enigmatice care se afl\u0103 \u00een apropierea Mestiei Tetnuld si Ushba. Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een creasta traseul alterneaza cu urc\u0103ri \u0219i cobor\u00e2ri u\u0219oare urmate de plaiuri \u0219i p\u0103duri. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rful Mentashi e lini\u0219te iar apoi apar hoardele de turi\u0219ti care urc\u0103 cu telescaunul din Mestia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Kvemo Marghi – Nakra<\/strong>
O etapa foarte lung\u0103 cu cei aproape 30km si 2050m diferen\u021b\u0103 de nivel \u0219i dificil de \u00eemp\u0103r\u021bit cu excep\u021bia cazului \u00een care se doarme la cort (cort pe care va trebui sa fie c\u0103rat cu spatele). Etapa incepe in satul Kvemo Marghi pana unde trebuie asigurat transport privat pentru ca nu este cursa regulat\u0103 din Mestia. Cursele Mestia-Zugdidi v\u0103 vor lasa la Tobari de unde mai trebuie mers pe jos vreo 8km pana la intrarea in traseu. Traseul urmeaza la inceput un drum forestier abandonat pana in Zemo Marghi de unde avem un forestier veritabil care ne duce pana la iesirea din padure. Drumul este practicabil cu masina dovada o stau si multitudinea de salase din golul alpin, pare sa fie o zona freventata de pastori. Chiar la iesirea din padure gasim un salas in construc\u021bie, pare sa semene cu un refugiu, cine stie poate ca in viitor etapa va putea fi impartit\u0103 \u00een 2 sectiuni. Imediat dup\u0103 intrarea \u00een golul alpin ne \u00eenscriem pe o vale foarte ad\u00e2nc\u0103 care pare ca nu se mai termin\u0103 si dupa 2h de urcu\u0219 ajungem in sf\u00e2r\u0219it in pasul Utviri, 2714m altitudine. De aici doar o cobor\u00e2re lung\u0103 pe drum forestier ne mai desparte de Nakra destina\u021bia noatr\u0103. P\u00e2n\u0103 la urmp s-a dovedit ca asta ar fi singura etapa pe care nu a\u0219 repeta-o din \u00eentreg parcursul meu pe TCT.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Nakra – Cascada Leiraki<\/strong>
Pentru c\u0103 prognoza a devenit complicat\u0103 am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 lu\u0103m o zi de pauz\u0103, s\u0103 dormim practic 2 nop\u021bi in Nakra. Avem noroc de o cazare foarte bun\u0103, m\u00e2ncare gustoas\u0103 a\u0219a c\u0103 pare o decizie bun\u0103. Evident c\u0103 nu putem sta lini\u0219ti\u021bi \u0219i \u00een ziua de repaos facem 21km si 700m diferen\u021b\u0103 de nivel p\u0103n\u0103 la cascada Leiraki. Practic am urcat pe valea Nakra c\u0103tre zona \u00eenalt\u0103, c\u0103tre ghe\u021bari. Din ghidul nostru cu trasee \u00een Caucaz afl\u0103m c\u0103 pan\u0103 in 1945 pe aceast\u0103 vale era o trec\u0103toare c\u0103tre Rusia folosit\u0103 \u00een mod curent ca \u0219i rut\u0103 comercial\u0103. Dovad\u0103 stau \u0219i astaz\u0103 pichetele de gr\u0103niceri care sunt \u00eenc\u0103 prezente \u0219i active pe traseul nostru (de\u0219i primul dintre ele nu arat\u0103 dec\u00e2t ca un s\u0103la\u0219 obi\u0219nuit, singura diferen\u021b\u0103 ar fi fost steagul de la intrare). Cascada \u00een sine este mare \u00eentr-adev\u0103r ins\u0103 cumva nu ne convinge c\u0103 ar fi un obiectiv important.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Nakra – Pari<\/strong>
Din p\u0103cate \u00een Nakra din cauza ploilor abundente apa de la izvor se contamineaz\u0103, noi nu suntem aten\u021bi \u0219i consum\u0103m ap\u0103 contaminat\u0103 a\u0219a ca de aici pe tot parcusul drumului suferim de tulbur\u0103ri digestive mai mult sau mai pu\u021bin severe. Ca \u0219i lec\u021bie dac\u0103 sunt ploi abundente ar fi bine s\u0103 filtra\u021bi \u0219i apoi s\u0103 purifica\u021bi apa \u00eenainte de a o consuma. Pe traseul nostru din Nakra urma s\u0103 trecem pe l\u0103ng\u0103 muntele Kva, probabil cel mai apropiat punct de Elbrus (25km in linie dreapt\u0103). Un detur de 1,5h ne-ar fi putut asigura o belvedere asupra Elbrusului \u00eens\u0103 din p\u0103cate vremea ploias\u0103 nu ne-a ajutat deloc. Ne continu\u0103m drumul prin satele de munte p\u0103n\u0103 \u00een Pari unde decidem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem peste noapte. Traseul urmeaza un drum de car care une\u0219te satele de munte, par\u021bial locuite iar mie \u00eem aduce aminte de catunele din mun\u021bii Cernei pe sec\u021biunea Dobraia – Inele\u021b. Vremea ne chinuie cu ploi care alterneaza de la toren\u021biale la ploaie moc\u0103neasc\u0103 pe fundalul unui cer cenu\u0219iu pe care norii se mi\u0219c\u0103 cu mare vitez\u0103.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Pari – Etseri – Mazeri<\/strong>
O etapa foarte frumoas\u0103 care \u00een prima parte ne poart\u0103 prin f\u00e2na\u021bele \u0219i livezile satelor Etseri si Mazeri pentru ca apoi s\u0103 ne urce constant spre pasul Bak aflat la 2416m. Din acest pas suntem foarte aproape de Ushba unul dintre cele mai frumoase \u0219i dificile v\u00e2rfuri din Caucaz. De data aceata ploaia ne-a ocolit \u00eens\u0103 stratul gros de nori nu ne permite s\u0103 ne bucur\u0103m complet de peisaj. Din pasul Bak r\u00e2m\u0103nem \u00eenc\u0103 la altitudine pentru \u00eenc\u0103 o bucat\u0103 de vreme pentru ca apoi s\u0103 cobor\u0103m abrupt spre Mazeri. \u00cencepe \u0219i ploaia \u00eensa de data aceasta cu grindin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mazeri<\/strong> – Mestia<\/strong>
Ne trezim dimineata cu o priveli\u0219te superb\u0103 spre v\u00e2rful Ushba, este prima dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel vedem a\u0219a bine \u00een ultimele 7 zile. Minunea dureaza mai pu\u021bin de 2h p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd soarele se ridic\u0103 pe cer \u0219i odat\u0103 cu c\u0103ldura lui \u0219i norii care au dormit \u00een vale. Dup\u0103 micul dejun plec\u0103m \u00een grab\u0103 cu speran\u021ba c\u0103 vom putea evita ploile de dupa amiaz\u0103 cu destina\u021bia pasul Guli situat la 2954m. Urcarea este lung\u0103, obositoare. Pentru cei care ast\u0103zi \u00ee\u0219i incept aventura pe l\u00e2ng\u0103 oboseala datorat\u0103 urc\u0103rii se cumuleaza \u0219i efectele altitudinii. Dupa 4h de mers ajungem \u00een pas de unde \u00eencepem cobor\u00eerea spre Mestia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La final cele 14 zile petrecute in drume\u021bie pe TCT au insemnat 210km si 13000m diferenta de nivel, peisaje deosebite, sate medievale incluse in patrimoniu UNESCO si multe alte amintiri frumoase. O experien\u021b\u0103 care merit\u0103 \u00eencercat\u0103.
Florin Ocolisan \/\/septembrie 2025<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Transcaucazian trail sau pe scurt TCT este un traseu de drume\u021bie de lung\u0103 distan\u021b\u0103, de clas\u0103 mondial\u0103, care, odat\u0103 finalizat, se va \u00eentinde pe o lungime de peste 3.000 km, urm\u00e2nd Mun\u021bii Caucazului Mare \u0219i Mic \u0219i conect\u00e2nd aproximativ dou\u0103 duzini de parcuri na\u021bionale \u0219i arii protejate din regiune.La grani\u021ba cu Europa, Asia \u0219i Orientul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-3418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-trekking"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3418"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3418"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3495,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions\/3495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oco.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}