Marrakesh, Octombrie 2025
Orice excursie in muntii Atlas incepe in Marrakesh.
Încă din secolul X orașul a devenit un loc de aprovizionare pentru caravanele care traversează deșertul. Evident ca din acest motiv pe langa cumpararea proviziilor necesare lungului drum prim desert (¬50zile) locul a devenit un uriaș bazar de-a lungul timpului. Medina sau centrul vechi al orașului este un labirint de stradute in care cea mi mare parte este ocupată de bazar. La marginea acestuia se afla piata Djemaa El Fna care după mine este esența orașului Marrakech.
Originea numelui său este neclară: jamaa înseamnă „adunare” sau „moschee” în arabă, probabil referindu-se la o moschee distrusă de pe amplasament. Fnaʼ sau fanâʼ pot însemna „moarte/extincție” sau „o curte interioară, un spațiu în fața unei clădiri”. „finâʼ” în arabă înseamnă în mod obișnuit „zonă deschisă”; o traducere directă ar fi „zona de adunare/congregare”.
Alte înțelesuri ar putea fi „Adunarea morții” sau „Moscheea de la Sfârșitul Lumii”.
O explicație specifică susținută de istorici provine din relatările istorice conform cărora puternicul sultan saadian Ahmad al-Mansur (a domnit între 1578 și 1603) a început construcția unei moschei monumentale de vineri în mijlocul pieței. Cu toate acestea, din cauza unei întorsături a averii (probabil izbucniri de ciumă), sultanul a fost forțat să abandoneze proiectul la jumătatea drumului. Astfel, moscheea a rămas neterminată și a căzut în ruine. Conturul ruinat al zidurilor sale era aparent încă vizibil în secolul al XIX-lea și corespundea aproximativ amplasamentului actual al „Souk Jdid” („noul souk” chiar la nord de tarabele cu mâncare). În acest fel, „jamaa al-fna’” se referă aparent la locul „moscheii în ruine”. Numele „Jamaa al-Fna’” apare în înregistrările istorice pentru prima dată în cronica din secolul al XVII-lea a istoricului vest-african Abderrahman as-Sa’idi. As-Sa’idi a susținut că numele intenționat al moscheii neterminate a lui al-Mansur era jamaa al-hna, care înseamnă „Moscheea Liniștii”, dar că după abandonarea sa a ajuns să fie cunoscută, prin ironie populară, drept „Moscheea ruinării/anihilării” sau jamaa al-fana'(cuvântul fana’ însemnând în acest caz o stare de stingere sau ruină totală).
În 2001, Jemaa El Fnaa a fost desemnată Capodoperă UNESCO a Patrimoniului Oral și Imaterial al Umanității. Această recunoaștere a fost o dovadă a rolului pieței în conservarea practicilor tradiționale marocane de povestire, muzică și artă populară. Piața rămâne un muzeu viu, unde obiceiurile străvechi și viața contemporană coexistă în armonie.
