9 Septembrie 2012
Duminica, vreme buna, zi perfecta pentru bicicleta. Ioana nu are chef asa ca iarasi o sa pornesc singur pe dealuri. Cum sunt in deplasare “la tara” undeva langa Orastie aleg sa vizitez unul din numeroasele catune din muntii Sureanu: Ursici.
Am gasit destul de putine informatii pe net despre acest catun iar acelea zugraveau satul ca fiind un loc uitat de lume, fara curent unde s-a inchis si scoala si aproape nelocuit. Deci clar trebuie vizitat.
Ca sa ajung la Ursici am plecat din Bosorod (jud. Hunedoara) in directia Luncani. Habar nu aveam cati Km sunt asa ca intreb un satean (tot timpul e bine sa apelezi la indicatorii vorbitori chiar daca esti bine documentat, niciodata nu se stie ce afli) aflu ca :la 4 Km in amonte imediat dupa ce se termina asfaltul se trece un pod. Dupa pod la dreapta porneste drumul catre Ursici, exista si un indicator rutier. De acolo sunt cam 10km pana in sat.
Am gasiti si capatul asfaltului, am gasit podul si incep sa urc. Drumul se vede a fost recent indreptat si pietruit pe alocuri asa ca permite si accesul auto daca nu a plout foarte mult in zona.
Dupa vreo 3 km de urcare intalnesc un mos care citeste linistit asezat pe un bustean. Ma uit sa localizez vaca (meseria asta cu pazitul vacii pe marginea drumului nu a inteles-o niciodata) dar domnul acesta nu poseda vaca…
Se pare ca il astepta pe nepotul sau sa il i-a cu masina (trebuie sa vina cam in 2 ore:-), asta era destul de dubios) iar intre timp se delecta cu cititul pliantelor de la niste pocaiti care urcasera in Ursici. Deci se pare ca nu este asa de izolat daca a fost localizat de pocaiti…
Drumul este valonat, perfect pentru mountain bike. Incep sa apara si casele pe dealurile din jur si atunci realizez ca o sa imi fie greu sa imi dau semna cand incepe si unde se termina satul. Nici o problema o sa apelam din nou la indicatorul vorbitor.
Ajung si la prima casa, locul este pitoresc asa ca fotografiez complet gospodaria omului. Probabil ca cei mai multi nu au surse de venit asa ca gospodariile de aici sunt aproape complete, au in jurul lor teren cultivat, livezi dar si locuri pentru cresterea oilor, vacilor.
Nu ma abat din drum si hotarasc sa intreb mai multe la urmatoarea casa pe drumul din sat:
Nu exista cimitir, nu exista nici biserica. Inca se pastreaza aici un vechi obicei in care mortii sunt ingropati in gradina. Mai mult si crucile arata altfel: 
Urmatoare casa insa e locuita doar de cativa porci ci vaci .. asa ca sunt acum in dilema, in ce directie sa continui. Intre timp apare o domnisoara calare pe un ATV, beton, uite si indicatorul vorbitor.
Aflau ca mai sunt doar 18 case locuite insa in unele traieste cate o singura persoana. Aflu si unde este scoala (punct pe care il consider ca fiind centrul satului) asa ca fac cale intoarsa.
Scoala asemeni scolii din catunul vecin Tarsa este inconjurata de brazi inalti. Un lucru bun este ca ea renovata, are acoperis nou, usa si geamuri schimbate. Nu stiu insa daca mai sunt elevi care sa invete aici… 
Ca sa nu ma intorc pe acelasi drum incerc sa aflu daca mai este cumva o posibilitate de coborare direct in valea Luncani,in zona pesterii Ciclovina.
Se pare ca este un drum, nepracticabil cu masina dar bun de bicicleta. Acest drum porneste de la scoala, in dreapta trece peste cu Vf. Lui Dan iar apoi coboara in vale.
Pornesc cu avant cobor cam 2 km iar apoi drumul se termina brusc intr-o gospodarie. Aici imi dau seama ca va trebui sa continui pe poteca insa fiind mai multe posibilitati hotarasc ca este mai bine sa intreb ciobanii pe langa care tocmai trecusem cu cateva minute inainte. Las bicicleta si o iau la deal catre ciobani.
Ceea ce a urmat a fost unul din cele mai interesante dialoguri pe care le-am avut. Mi-a fost lene sa urc pana la cioban care evident statea in varful dealului asa ca am strigat la el:
Eu:Buna ziua!!!Drumul spre Luncani pe unde este?
Cioban: Pai nu e drum [aici atentie la exprimare, trebuie intrebat de poteca nu de drum..]
Cioban: Da de unde vii?
Eu: Din Ursici.
Cioban: Pai aici e Ursici.
Eu: Pai de la scoala [am ales un punct arbitrat doar ca sa pot continua discutia]
Cioban: Da, la cine ai fost ?
Eu: La nimeni, ma dau cu bicicleta
Cioban: Pai unde ti-i bicicleta ? [uimire maxima]
Eu: Pai aici mai jos.
Cioban: Unde mai jos [dezastru, asta nu vrea sa imi zica nimic de drumul meu]
Eu: Langa casa…
Intr-un tarziu aflu ca poteca trece prin stanga casei lui in directia de coborare, urmareste niste stalpi de curent pana la urmatoarea casa sa unde exista drum de car pana in valea Luncanilor.
Urmeaza o coborare de 200m diferenta de nivel pe langa bicicleta pe o poteca abrupta prin padure de pin. Dupa aceea ajung si la urmatorea casa de unde drumul este fara probleme, ajund in Luncani, apoi in Luncani Vale si de acolo in Bosorod.
Cateva date:
Altitudine Ursici: ~1050m
Altitudine Bosorod: 305m
Distanta traseu cu plecare din Bosorod: 40km.